Rezervoare Apă: Spălare și Dezinfecție

Pentru rezervoarele de apă potabilă, Normativele Naționale în vigoare - precum Ordinul nr: 114 din 04.02.2014, Art. 25, Parag. 6 - nu prevăd o periodicitate specifică a acestor curățări și dezinfecții, dar sunt impuse ori de câte ori este necesar. Nici în literatura de specialitate internațională (vezi: ANSI /AWWA C625) nu am găsit o periodicitate indicată pentru operațiunile de curățare și/sau dezinfecție, cu toate acestea, ele sunt considerate obligatorii ori de cate ori este necesar.

În privința rezervoarelor de incendiu, inspectarea și curățarea acestora este indicată a se realiza la un interval nu mai mare de 3 ani, sau ori de câte ori este necesar. Aceste indicații sunt prezentate detaliat în: SR-EN 12845, FMDS 0281 sau NFPA 25.

Exemple de Spălare și Dezinfectie:

1. Rezervoare de Apă cu Membrane:

2. Rezervoare PAFSIN:

3. Rezervoare din Beton:

4. Rezervoare cu alte Suprafețe (ceramică):

După cum se vede din aceste fotografii, cea mai mare cantitate de depuneri de tip crustă se formează în zona de interferență a luciului apei cu aerul. Acest nivel este evident variabil, dar aspectul de culoare degrade indică concentrarea depunerilor de săruri, minerale și, în cele din urmă, vegetație în zonele limtrofe aportului de Oxigen.

Procedura de Spălare, Dezinfecție Rezervoare Apă: Estimare costuri

În calculele pentru curățare trebuie ținut cont de următoarele aspecte / consumuri:

• Consum soluție: 1 litru / 10 mp – teoretic, pentru suprafețe precum GRP, Ceramica sau Vitrium, cu o rugozitate extrem de mică, suprafețe chimic inerte și în cazul întreținerii anuale.
• Pentru rezervoarele în care sursa de apă este din puț și în care se dozează clor, se poate ajunge la un consum de 1 litru / 6 mp, în unele cazuri fiind nevoie chiar de două aplicări, dacă suprafața rezervorului este foarte uscată.
• Pierderi pe furtun: aprox. 0,1 litri / 1 ml.

Procedura de lucru

1. În caz că suprafața este uscată, se vor uda pereții temeinic până începe să se înmoaie stratul superficial depus. De preferat ar fi ca rezervorul să fie golit cu max. 12 ore înainte de intervenția de curățare.
   Notă:
   • Pentru rezervoarele în care există depuneri de câțiva milimetri care se pot lua pe mână, e de preferat să se facă o curățare în prealabil cu apă sub presiune.
   • Se curăță mai întâi rezervorul de toate depunerile și se aspiră complet.
2. Se aplică soluția pe pereți cu timp de reacție de aprox. 20 - 30 min.
3. Se clătește cu jet de apă la presiune joasă - poate să fie și un furtun de gradină.
4. În funcție de gradul de încărcare al pereților se mai poate aplica și pentru a doua oară, dacă depunerea este de tip crustă.
5. Se dezinfectează cu timp de reacție de 20 - 30 min.
6. Teoretic, se clătește final dacă apa este curată din punct de vedere microbiologic.

Concentrații

1. Pentru spălarea chimică avem două componente: cocktailul de acizi și activatorul de reacție.
   a) Uzual, se ia în calcul o doză de activator la o canistră din cocktailul de acizi de 22 kg (20 litri).
   b) Pentru rezervoare cu încărcare mare – cu depunere brun-maronie sau neagra – aceștia se folosesc în concentrația maximă, adică se lucrează cu activatorul de reacție astfel: acesta se dizolvă în 5 litri de apă, după care se amestecă împreună cu o canistră din cocktailul de acizi într-un recipient mai mare (vas de 60 - 70 litri).
   c) Pentru rezervoare cu încărcare medie - mai ales pentru cele cu intervenție anuală sau chiar bianuală se poate dilua cocktailul de acizi într-o pondere de 1:1, adică la fiecare litru de Rapid TW se mai adaugă 1 litru de apă.
2. Pentru dezinfecție: Uzual, se folosesc concentrații de 3-5%, adică la 20 litri se pun 1.5 kg (1.25 litri, pentru că apa oxigenată la 50% are masa de 1,2 kg/l)

Tehnologia noastră este importată din Franța și este aceeași tehnologie pe care inclusiv VEOLIA o folosește pentru proiectele sale în toată lumea. Eficiența curățării biofilmului este dată de complexul de substanțe folosit, care NU necesită frecarea suprafeței:

• Oferă maximă protecție în combaterea Legionellei și a altor organisme rezistente la alte tratamente (vezi Clorul);
• Micro-organismele nu pot dezvolta rezistență împotriva acestor soluții;
• Agenții de curățare se descompun în apă și oxigen;
• Nu provoacă gust sau miros neplăcut;
• Sunt perfect concepute pentru a minimiza / limita efectul coroziv;
• Nu necesită neutralizare - se reduc costurile, timpul, manopera de mentenanță și consumul de apă și energie - monitorizăm permanent pH-ul apelor reziduale;
• Soluțiile sunt rapid biodegradabile în totalitate;
• Dezinfecția efectuată de compania noastră este net superioară întrucat este o dezinfecție pe toată suprafața rezervorului, prin pulverizare de dezinfectant - ce are la bază ca substanță activă un procent de 5% Peroxid de Hidrogen & Argint, față de dezinfecția realizată cu Clor în masă, unde dezinfecția are loc la o concentrație maximă de 0,5% (de 10 ori mai mică).

Mai jos, prezentăm o analiză comparativă între dezinfectanții utilizați în mod curent în cadrul dezinfectărilor rețelelor de apă potabile

Biocizi Tabel comparativ	Săruri de Amoniu	Fenolici	Aldehizi	Clor	Peroxid de Hidrogen	Peroxid de Hidrogen Stabilizat
Spectru	Mediu*	Larg	Larg	Mediu	Larg	Larg
Timp de Reacție Necesar	Scurt	Lung	Lung	Scurt	Lung	Scurt
Eficacitate	Medie	Slabă	Bună	Medie	Slabă	Bună
Toxicitate	Moderată	Moderată	Înaltă	Moderată	Joasă	Joasă
Reziduuri	Da	Da	Da	Da	Nu	Nu
Efect Coroziv	Scăzut	Moderat	Scăzut	Ridicat	Scăzut	Scăzut spre Moderat***
Protecția Mediului	Slabă	Slabă	Slabă	Slabă	Bună	Bună
Miros	Fără	Da	Da	Da	Fără	Fără
Biodegradabil	70% în 20 zile	85% în 20 zile	90% în 20 zile		100%	100%
Acțiune asupra biofilmului	Nu	Nu	Nu	Nu	Da**	Da**

La tehnologia alternativă clasică de spălare cu presiune (furtunul de pompieri / aparat de presiune cu 140-180 bari) trebuie să luați în calcul următoarele aspecte:

1. În cazul rezervoarelor din beton noi - rețeta betonului este una mai economică și la sfârșit se aplică un strat hidrofobizant care are o penetrare în medie de 5-10 mm (pentru soluții gen Sipex, Xipex etc.). Atunci când acest tip de rezervor se spală cu presiune, stratul hidrofobizant ajunge să fie eliminat complet, de aceea, ulterior apar infiltrații, pierderi de apă etc.
2. Un alt dezavantaj ar fi: la fiecare spălare, suprafața rezervorului devine din ce în ce mai rugoasă și, astfel, cavitățile care se formează devin un loc propice pentru dezvoltarea bacteriilor, Clorul dozat în apă nefiind suficient pentru o dezinfecție eficientă.
3. În cele din urmă:
   • Dezinfecția se face în volumul complet al rezervorului cu Clor - umplerea rezervorului la sfârșit și dozare de clor (dacă se face corect) - trebuie făcută cu concentrații de minim 10 - 20 ppm. După dezinfecție, această metodă impune costuri suplimentare cu golirea și neutralizarea clorului conform normelor de mediu.
   • Notă: Durata unei astfel de operațiuni este mai mai mare, lipsind agentul economic de operare a rezervorului, iar consumul de apă potabilă necesar spălării este de câteva ori mai mare. Astfel, costurile de spălare și eficiența acestei activități vor induce costuri mai mari atât directe cât și indirecte, prin necesitatea de reabilitare a suprafețelor de contact, având impact asupra duratei de viață și funcționare a rezervorului.

Cu deosebită stimă,
Ing. Szokoly Viktor
Director General Proex Top SRL